Main menu

header

    În zilele caniculare, doamnele se răcoresc ajutate de evantaie. Şi nu vorbim doar de doamnele din vremurile trecute, ci şi de cele din prezent, care păstrează măcar o umbră de romantism. Dintr-o simplă bucată de hârtie pliată sau din diferite materiale delicate, evantaiele nu au fost tot timpul la îndemâna tuturor. Pe vremuri  existau evantaie ce erau confecţionate dintr-o bucată de hârtie, ce nu se plia, şi care era bine întinsă pe un cadru. Deşi multe lucruri s-au schimbat în ceea ce priveşte forma sau materialul din care este confecţionat acest obiect, un lucru a rămas la fel: eleganţa.

Din vremea Egiptului antic
    Evantaiul este unul dintre cele mai vechi obiecte utilizate de oameni. O mărturie în aceste sens sunt evantaiele descoperite în mormintele egiptene. De altfel, unii cercetători cred că primul evantai poate fi considerat şi „ansamblul” realizat dintr-o frunză mare sau dintr-un grup de pene la care era ataşat un băţ lung. Scopul utilizării unui evantai nu era doar acela de răcorire, ci şi acela de îndepărtare a insectelor. În trecut, sclavii erau cei care se ocupau să manevreze evantaiele. Şi nu doar din comoditatea stăpânilor, ci şi din pricina faptului că primele evantaie erau foarte mari.

Apanajul aristrocraţiei în China
    În China, evantaiul era un indiciu şi un privilegiu al statutului social. Într-o perioadă, aristocraţii purtau evantaie din fâşii subţiri de  chiparos. Numărul acestora reprezenta rangul persoanei respective.
Deosebit de inventivi, aşa cum îi ştim, japonezii au fost cei care au creat evantaiul pliabil. De altfel, şi în vremurile actuale, în timpul ceremoniilor speciale ale familiei regale japoneze, evantaiul este nelipsit. Tot un rol deosebit l-au avut şi evantaiele confecţionate din metal, asiaticii folosindu-le în lupte, pe post de arme.

Limbaj secret în Europa secolului al XIII-lea

 

    După Asia, şi Europa „cade” în mania utilizării acestor obiecte, ce au fost aduse aici de cruciaţi, undeva în secolul al XIII-lea. Aici, doamnele şi domnişoarele din înalta societate nu se afişau fără evantai. De altfel, în acea perioadă exista chiar un fel de limbaj pe care doamnele şi domnişoarele îl foloseau în „convorbirile” cu gentlemenii. Ajutându-se evident şi de evantaie. Câteva exemple:
1) evantaiul ţinut lângă inimă: „Mi-ai câştigat inima!”;
2) evantaiul închis, ţinut lângă ochiul drept: „Când aş putea să te mai văd?”;
3) ora la care se stabilea posibila întâlnire era arătată de numărul de spiţe. Dacă evantaiul era deschis cu două tije, era clar că întâlnirea era la ora două;
4) evantaiul pe jumătate deschis şi presat pe buze: „Poţi să mă săruţi!”;
5) mâinile împreunate ce ţineau un evantai închis: „Iartă-mă!”.

 

    Americanii au luat contact cu primele evantaie în anul 1785, însă abia după 1800 orice americancă de rând se putea răcori cu aceste obiecte „importate” din China.

 

 Elena Şerban


Accesorii la modă Treptat, evantaiele au evoluat. Faptul că erau folosite în special de femei a făcut ca aceste obiecte să fie accesorizate. Banalele pene au fost înlocuite cu dantele din ce în ce mai fine, de multe ori într-o culoare care să se asorteze cu ţinutele proprietarelor. De asemenea, spiţele erau confecţionate din  metale sau din pietre preţioase. Deşi în prezent evantaiul nu mai este atât de utilizat, gestul de a te răcori cu un astfel e obiect delicat e deosebit de elegant, eleganţă ce face ca suporturi de şerveţele sau de ziare, oglinzi să aibă formă de evantai. În prezent, datorită numeroşilor iubitori de evantaie, există în lume multe muzee de profil, printre care cele mai importante sunt cele din Anglia, SUA şi evident Asia.