de Elena Şerban

La 21 iunie 1905, la Paris, a venit pe lume unul dintre cei mai mari filosofi ai omenirii. Datorită faptului că s-a născut într-o familie înstărită, Jean-Paul Sartre a beneficiat încă din copilărie de o educaţie destul de conservatoare. Între 1924 şi 1929 a studiat la École Normale Supérieure din Paris, cu accentul pe psihologie, sociologie şi filosofie.

În 1929, Jean-Paul a întâlnit-o pe cea care avea să îi fie aproape toată viaţa: Simone de Beauvoir. Se spune că, datorită ei, Paul a scris prima sa operă literară, „La Nausée” („Greaţa”), care a apărut în 1938. În 1940 a fost concentrat la război şi apoi a fost luat prizonier de germani, dar eliberat un an mai târziu. În 1943 a publicat cea mai importantă operă a sa, care a pus bazele existenţialismului în Franţa, „Fiinţa şi neantul”. După război, Sartre a arătat simpatie faţă de comunism şi faţă de Uniunea Sovietică, din cauza căreia André Gide, Albert Camus, André Malraux s-au îndepărtat de el. De asemenea, din cauza ideologiei sale, Sartre a fost multă vreme supravegheat de serviciile secrete franceze. Scriitorul a provocat un scandal uriaş în 1964, când a refuzat Premiul Nobel pentru literatură.

Jean-Paul Sartre a murit la 15 aprilie 1980, la Spitalul Broussais din Paris, la vârsta de 75 de ani, în urma unei embolii pulmonare. El a fost înmormântat la Cimitirul Montparnasse din Paris. Printre operele care poartă semnătura lui Jean-Paul Sartre se numără „Imaginaţia”, „Adevăr şi existenţă”, „Caiete pentru o morală”, „Copilăria unui şef” şi altele. Datorită operelor sale, pentru mulţi, Sartre a rămas cunoscut ca filosoful libertăţii.