de Andrei Dicu
Numele savantului Nikola Tesla a devenit celebru datorită descoperirii câmpului magnetic învârtitor, dar şi altor invenţii care au şocat lumea ştiinţei. Deşi este respectat în SUA, inventatorul este cvasi-necunoscut în România, într-o perioadă în care, culmea, vorbim despre redescoperirea valorilor naţionale.
Henri Coandă îl prezenta drept bănăţean
Marele fizician Nicolae Tesla s-a născut în noaptea de 9 spre 10 iulie 1856, ca fiu al preotului ortodox Milutin Teslea şi al Gicăi Mandici. Familia tatălui său era formată, în general, din grăniceri antiotomani şi locuia în fostul imperiu austro-ungar. Numele iniţial de familie era Drăghici, dar a fost înlocuit în timp, prin porecla de Teslea, după meseria transmisă, din vechime, în familie, de dulgher (teslari), apoi occidentalizat şi transformat în Tesla. Tatăl lui Tesla, iniţial, elev la şcoala militară, şi-a schimbat repede profesia, trecând la seminarul teologic şi devenind preot ortodox în 1845, când s-a însurat cu Gica Mandici. Celebrul savant Henri Coandă îl prezintă pe marele inventator Tesla ca român bănăţean din Banatul Sârbesc, dar realitatea era că prietenul său Nicolae era istroromân din Croaţia. Tatăl său, preotul, era pasionat de literatură, filosofie, ştiinţe naturale şi matematică. Mama sa, Gica Mandici, româncă şi ea după nume, a rămas - copilă fiind - orfană. A trebuit să se ocupe de cei şase fraţi mai mici şi era vestită datorită frumoaselor broderii pe care le ţesea.
Cursă contracronometru cu Galileo Ferraris
Nicolae (Nikola, cum i-au spus americanii) şi-a făcut studiile la Karlovat şi la Politehnica din Graz (1875-1881). A început celebrele descoperiri şi invenţii încă din 1881-1882 la Graz şi a continuat la Budapesta, la Paris, în cadrul Companiei Edison (1882), Strasbourg (1884), după care a pornit în odiseea americană.
Când spui Nicolae Tesla (1856-1943), te gândeşti la istroromânul devenit cetăţean american, omul de ştiinţă şi inventatorul prolific în domeniul electro şi radiotehnicii, descoperitorul câmpului magnetic învârtitor (simultan cu italianul Galileo Ferraris, 1847-1897). Tot el a inventat şi sistemul bifazat de curent electric alternativ şi a studiat curentul de înaltă frecvenţă. A construit primele motoare asincrone bifazate, generatoarele electrice, transformatorul electric de înaltă frecvenţă etc.
Păcălit cu 25.000 de dolari la Paris, jefuit în Gara Le Havre...
Invenţia fenomenului „câmp electric învârtitor” s-a născut în 1882 la Budapesta, dar imediat, în baza unei recomandări, Tesla a plecat la Paris, unde s-a angajat la „Compania continentală Edison”. Aici a modificat dinamo-maşina Edison. În cadrul aceleiaşi companii a construit centrala electrică Strasbourg. Deşi i se promiseseră 25.000 de dolari la încheierea dificilei lucrări, a fost frustrat de gratificaţii. Unul dintre asistenţii lui Edison, Charles Bechelore, i-a propus să emigreze în America şi i-a oferit o scrisoare de recomandare. După ce i s-au furat banii în Gara Le Havre, s-a adresat proprietarului vasului, care i-a înţeles situaţia (biletul şi locul îi aparţineau, fiind nominalizate), şi pe baza documentului de bord a ajuns la New York, unde s-a prezentat la Edison. A fost însă primit cu dificultăţi şi răceală, dar, în baza recomandării scrise, a fost angajat ca inginer-electrician.
... Şi „ţepuit” de Edison cu 50.000 de dolari la New York
O situaţie neprevăzută l-a făcut pe Tesla să se remarce în mod deosebit (1885). Transatlanticul Oregon, dotat cu generator Edison, care se defectase, trebuia să plece spre Europa la dată fixă. Avea toate locurile vândute şi întârzierea ar fi adus armatorilor mari pagube. Firma lui Edison l-a însărcinat pe Tesla să repare scurtcircuitul generatorului, iar românul a rezolvat problema în 20 de ore. Edison îi promisese un premiu de 50.000 de dolari, dar premiul s-a transformat în explicaţii: fusese o glumă! Edificat asupra conduitei lui Edison, Tesla va lucra de acum înainte pe cont propriu. Trecerea timpului i-a dat dreptate românului în competiţia sa cu Edison şi, treptat, teza sa privind curentul alternativ s-a impus. „Voi crea lumina electrică mişcând o bucată de fier în faţa unui fir de aramă, chiar dacă lumea m-ar închide ca pe un nebun!”, spunea el. Însă, unii savanţi eminenţi, precum Henri Coandă, l-au crezut. Întâlnirea lui Coandă cu Tesla s-a petrecut în 1893, când Nikola se afla în ţară, din pricina morţii mamei sale. Era celebru în lumea întreagă, dar nu şi în România.
Şi-a recompensat secretarele cu o medalie de aur tăiată în două
La 13 martie 1885, un incendiu a distrus laboratorul lui Tesla din New York. Flăcările au mistuit toate instalaţiile de telegrafie şi întreaga aparatură pentru obţinerea curenţilor de înaltă frecvenţă. Catastrofa îl lasă sărac la bătrâneţe, fără mijloace financiare, dar savantul şi-a recompensat secretarele tăind în două medalia de aur Edison, pe care o primise. După ce incendiul laboratorului l-a lăsat în stradă (nefiind asigurat), Tesla s-a mutat într-o modestă cameră de hotel.
Transmisii de telegrafie fără fir de peste 1.000 de kilometri
În primăvara lui 1898, Tesla a demonstrat public dirijarea prin radio, la mare distanţă, a unui vas fără echipaj, experienţele fiind efectuate în largul oceanului, lângă New York. Apoi, a construit la Colorado un mare post de radio, cu o putere de 200 kw, a realizat transmisii prin telegrafie fără fir de peste 1.000 de kilometri şi a făcut să se aprindă lămpile oraşului de la distanţă, obţinând tensiuni de 12 milioane de volţi.
Edison şi Tesla au fost propuşi împreună să împartă Premiul Nobel pentru fizică în anul 1915, dar Nikola a refuzat premiul, din cauza animozităţilor din trecut.
Tesla a murit la New York, în noaptea de 7 spre 8 ianuarie 1943, şi a fost înmormântat la 12 ianuarie. Dincolo de ignoranţa românească, el rămâne o covârşitoare personalitate, care a marcat două secole prin geniul său.
• Teoria avangardistă a românului a avut succes, în dauna studiului celebrului Edison.
Proaspăt emigrat în SUA, Albert Einstein a aflat de cercetările lui Tesla asupra fisiunii nucleare şi l-a căutat îndelung. Întâlnirea s-a produs cu ajutorul unui tânăr reporter ştiinţific, Kenneth Sweasy, care s-a prezentat la Tesla cu o scrisoare de recomandare din partea lui Einstein. Românul avea 75 de ani, în 1931, când a primit scrisoarea lui Einstein şi se ocupa de câmpurile gravitaţionale (asemenea celui electromagnetic). Astfel, Einstein a luat cunoştinţă de studiul savantului român publicat în „Scientific American”, bazat pe experienţele efectuate pentru obţinerea tensiunilor înalte, cu ajutorul unui generator Van den Graaf, destinat cercetării nucleului atomic.
„Voi crea lumina electrică mişcând o bucată de fier în faţa unui fir de aramă, chiar dacă lumea m-ar închide ca pe un nebun!“ - Nikola Tesla