de Dana Purgaru
- La 7 februarie 1914, Charlie Chaplin a interpretat întâia oară istoricul personaj, devenit mai apoi emblematic pentru filmul de comedie
Au trecut 100 de ani de când Charlie Chaplin a creat şi a interpretat întâia oară personajul care i-a devenit peste ani „imagine”, personajul cu care practic s-a identificat. Adorat la scară universală, de copii şi de adulţi deopotrivă, pe vremea automobilelor de epocă şi a filmului mut, dar şi în cea a tehnologiei moderne, Vagabondul năstruşnic şi inimos deopotrivă continuă să stârnească zâmbete chiar şi azi.
Cu buzunarele goale, dar cu o inimă bogată
Mustăciosul jerpelit, cu melon şi baston, un încurcă-lume cu intenţii onorabile care intră mereu în belele ilare încercând să facă rost de un bănuţ sau de o bucată de pâine, cu buzunarele goale, dar cu o inimă bogată, s-a „născut” pe platourile de filmare „Keystone Studios” din California, SUA. În autobiografia sa din 1964, marele comediant, care a fost asociat pentru totdeauna cu imaginea acestui simbol al cinematografiei mute, a scris că Vagabondul său a apărut din nevoia de a crea un personaj care să facă lumea să râdă.
„Hainele şi machiajul m-au făcut să intru îi pielea lui”
În timp ce viziona filmul „Ciudata situaţie neplăcută a lui Mabel”, Mack Sennett, fondatorul studiourilor amintite, i-a spus lui Chaplin că este nevoie de mai multe glume, de machiaj, ca să facă oamenii să râdă. „Habar n-aveam ce machiaj să folosesc”, a scris Chaplin. „Însă, pe drum spre garderobă m-am gândit să mă costumez cu pantaloni ponosiţi, pantofi mari, un baston şi un melon. Voiam ca totul să fie contadictoriu: pantalonii jerpeliţi, haina strâmtă, pălăria mică şi pantofii mari. Nu eram hotărât dacă să fiu bătrân sau tânăr, dar pentru că mi-am amintit că Sennett se aştepta de la mine să arăt mai în vârstă, mi-am pus o mică mustaţă, care, m-am gândit eu, va adăuga câţiva ani fără să-mi ascundă expresia. Nu aveam o idee clară despre personaj. Dar în clipa în care m-am deghizat, hainele şi machiajul m-au făcut să intru îi pielea lui”, a continuat actorul.
Melonul şi pantalonii erau împrumutaţi de la Fatty Arbuckle, haina de la Chester Conklin, pantofii imenşi de la Ford Sterling, mustaţa era făcută din păr luat de la Mack Swain. Doar bastonul era al său! Legătura cu personajul a fost din ce în ce mai puternică, iar Chaplin s-a acomodat foarte bine cu Vagabondul.
De la coate-goale la gentleman
Succesul personajului Vagabondul pare a sta tocmai în caracterul său contradictoriu, el fiind atât un om oarecare, cât şi un erou care înfruntă lumea. „Individul acesta are multe laturi, e un vagabond, un poet, un visător, un singuratic, mereu în căutarea dragostei şi a aventurii. Te face să crezi că e un om de ştiinţă, un muzician, un duce ori un jucător de polo. Însă nu se jenează să adune chiştoace de pe jos sau să fure bomboane de la copii”, a mai scris Charlie Chaplin despre personajul care l-a făcut celebru.
Pionier în lumea comediei pe peliculă
Vagabondul a apărut pentru prima oară pe ecrane la 7 februarie 1914, la premiera filmului „Kid Auto Races at Venice” („Puştiul face curse de maşini în Veneţia”). Charlie Chaplin avea atunci doar 25 de ani. „În seara aceea m-am dus acasă cu autobuzul, împreună cu unul dintre actorii mai mici. El a zis: «Băiete, ai început ceva mare. Nimeni altcineva nu a avut parte de atâtea râsete pe platou»”, şi-a adus aminte Chaplin în autobiografia sa.
De la apariţia sa pe ecrane în pielea acestui personaj, s-a scris istorie. El a fost pionierul, iar toţi cei care au urmat lui, cum au fost Harold Lloyd sau Buster Keaton, s-au inspirat după fundaţia construită de el şi au pus fiecare cărămidă peste cărămidă la clădirea filmului de comedie.
La filmări, oamenii din jur nu ştiau cine e
Succesul Vagabondului a fost fulgerător şi de proporţii. „S-a întâmplat foarte repede”, potrivit lui David Robinson, critic de film şi autor al biografiei lui Chaplin. „Până la jumătatea anului 1914 era deja popular. Până în 1915 era cunoscut la nivel internaţional. Viteza cu care acest lucru s-a întâmplat, fără media modernă, este uluitor”, a scris acesta.
În filmul „Puştiul face curse de maşini în Veneţia”, timp de 11 minute, Chaplin încearcă insistent să intre în cadru în timpul cursei de maşini, un eveniment public de succes, înconjurat de oameni care nu îl cunoşteau încă pe Vagabond. „El a purtat costumul săptămâna aceea, dar nu apăruse încă niciun film cu el, şi este fascinant să-i urmăreşti pe oamenii din jurul său. La început, ei nu sunt foarte impresionaţi. Nici măcar când el e trântit pe jos nu par să-i dea prea multă atenţie. La acel moment era un nimeni...”, a mai scris Robinson.
• Primul film în care Charlie Chaplin l-a jucat pe Vagabond a fost, de fapt, „Ciudata situaţie neplăcută a lui Mabel“, însă acesta a avut premiera la 9 februarie 1914, la două zile după „Puştiul face curse de maşini în Veneţia“
Charlie Chaplin poate fi numit, fără nicio exagerare, simbolul cinematografiei din secolul al XX-lea. Printre cele mai cunoscute filme ale sale se numără „Luminile oraşului”, „Timpuri noi” şi „Dictatorul”.
Charles Spencer Chaplin s-a născut la 16 aprilie 1889, la Londra, într-o familie de artişti - tatăl său era vocalist şi actor, iar mama, cântăreaţă şi actriţă -, în sânul căreia a învăţat să cânte. După ce părinţii săi au divorţat, el a rămas cu fratele şi cu mama sa. A apărut pentru prima oară pe scenă la 5 ani, când a interpretat o melodie celebră ţinând locul mamei sale. Aceasta a fost internată la un azil de boli mintale, iar tatăl său a murit din cauza alcoolului când Charlie avea 12 ani, aşa că, practic orfan, copilul a ajuns la instituţiile pentru săraci şi a trăit apoi împreună cu o trupă de artişti.
Primul tur în America al lui Charlie Chaplin a fost cu grupul Karno, între anii 1910 şi 1912. Din grup făcea parte şi Stanley Jefferson, cunoscut mai târziu ca Stan Laurel din celebrul cuplu comic Stan şi Bran. Chaplin a rămas apoi în America şi a fost angajat de Mack Sennett la „Keystone Studios”. Primul film în care a jucat a fost „Making a living”, care a avut premiera în 1914, dar nu a impresionat. I s-a mai dat o şansă, şi astfel a apărut personajul Vagabondul.
Chaplin şi-a întemeiat apoi propria companie de film şi a produs nenumărate filme. Tehnicile unice ale regizorului Chaplin au devenit cunoscute abia după moartea sa, când filmele i-au fost examinate, în anul 1983, în documentarul britanic „Necunoscutul Chaplin”. Era un om extrem de meticulos - se spune că filma şi de 100 de ori aceeaşi scenă până ieşea perfect! „Timpuri noi” (1936) a fost primul film în care s-a auzit vocea lui Chaplin, în cântecul de la sfârşit, scris chiar de el. Chaplin a fost acuzat de activităţi antiamericane şi a fost suspectat că ar fi comunist, astfel că, în 1952, preşedintele SUA a dispus ridicarea permisului său de a reintra în ţară după o vizită în Marea Britanie. Artistul s-a mutat în Elveţia şi a continuat să lucreze atât la scenarii, cât şi la regie sau muzică de film. După terminarea ultimei pelicule, „Contesa din Hong Kong” (1967), starea sa de sănătate a început să se deterioreze, iar în ziua de Crăciun a anului 1977 a părăsit lumea pe care a făcut-o să râdă atât de mult... A fost înhumat în cimitirul „Corsier-Sur-Vevey”, din Vaud, Elveţia. Chaplin a fost căsătorit de patru ori, cu femei mult mai tinere decât el, şi se pare că în total a avut 11 copii.
• O pălărie şi un baston care au aparţinut lui Charlie Chaplin au fost vândute la o licitaţie, în 2012, cu 62.500 de dolari