de Luana Mare şi Alexandru Brădescu

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a lansat la sfârşitul anului trecut dieta ideală care ne-ar ajuta să ne menţinem sănătatea, dar şi greutatea la standarde optime. Despre această dietă ne-a vorbit Radu Ţincu (medalion), medic primar la secţia de Terapie Intensivă, Toxicologie a Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca.

„Este realizată de 37 de oameni de ştiinţă din toată lumea”

- Domnule doctor, ce este dieta planetară?

- E o dietă care trece dincolo de avantajele sau dezavantajele individuale şi care încearcă să creioneze care sunt efectele alimentaţiei pentru populaţia actuală a globului, asupra mediului înconjurător în prezent, dar, cel mai important, încearcă să prefigureze care sunt efectele pe termen lung atât asupra populaţiei existente, cât şi asupra mediului înconjurător dacă noi continuăm să consumăm alimente în acelaşi mod ca în prezent. Până acum, prioritatea dietelor pe care le-am văzut în spaţiul public a fost cu efecte individuale: pentru slăbit, pentru creşterea masei muscu- lare, pentru menţinerea activităţii cardio în parametri normali etc. Toate aceste diete individuale sunt utile dintr-un anumit punct de vedere, dar nu suficiente. Mai mulţi cercetători (37 la număr) s-au întrunit într-o comisie numită Lancet, care este, probabil, cea mai amplă reuniune a oamenilor de ştiinţă din domeniul alimentaţiei şi din domenii conexe, boli de nutriţie, cardiovasculare, cancer şi, timp de doi ani, au analizat majoritatea studiilor existente până în prezent în ceea ce priveşte alimentaţia omenirii. Comisia Lancet propune o dietă care a rezultat în urma realizării acestor studii şi care a fost depusă deja la Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi a fost trimisă către majoritatea guvernelor din lume.

- Care sunt concluziile la care au ajuns specialiştii? De ce nu mai sunt recomandate aceste diete individuale?

- În primul rând, consumăm alimente fără să ne gândim uneori nici măcar la binele personal. De aceea, alimentaţia nesănătoasă este identificată în majoritatea studiilor publicate ca fiind factorul de prognostic negativ cel mai important în ceea ce priveşte îmbolnăvirea corpului uman. Parafrazând o înţelepciune monahală, „mâncarea trebuie să ne fie medicament, pentru că, altfel, vom consuma medicamente în loc de mâncare”. Este o înţelepciune mereu valabilă, probabil apărută cu mult înainte de această comisie Lancet şi care tocmai acest lucru ne spune: alimentaţia este punctul crucial care ne poate îmbolnăvi. Oamenii de ştiinţă au concluzionat faptul că, la momentul acesta, felul în care ne hrănim nu este sănătos, are un impact negativ major asupra mediului înconjurător, iar dacă vom continua să mâncăm în acest ritm şi în acest mod, probabil în 20, 30, 40 de ani, resursele planetare vor deveni insuficiente. Dacă în 2011 eram 7 miliarde de oameni, în anul 2050 se prefigurează că vom fi 10 miliarde de oameni, deci va fi o creştere mare populaţională, o nevoie suplimentară de hrană.

„Trebuie acţionat specific în fiecare zonă”

- În ce fel influenţează dietele noastre mediul înconjurător?

- De exemplu, comisia Lancet spune că peste un sfert dintre emisiile totale de gaze toxice de pe planetă sunt determinate de agricultura intensivă, de alimentaţia intens procesată. Faptul că toate procedurile de obţinere a hranei împrăştie în mediul înconjurător o serie de substanţe toxice, cum ar fi pesticide, insecticide, amoniu, se adaugă la celelalte surse de poluare, ducând la ceea ce avem astăzi la nivel mondial, poluarea masivă a planetei. De asemenea, s-a identificat că o mare parte din gazele responsabile de încălzirea globală provin tot din procedurile acestea de agricultură, de fabricaţie pentru alimente ş.a.m.d. Tot la nivel mondial avem deficit de apă proaspătă, ceea ce este evident în foarte multe zone ale globului, peste 70% din resursele de apă proaspătă fiind consumate cu agricultura, şi atunci, toate aceste elemente pe care comisia le-a identificat şi care este clar că vor fi accentuate în următoarele decenii pentru că populaţia va creşte vor determina o agravare a poluării asupra mediului înconjurător. Se creează cercul vicios din care nu mai putem ieşi. Încercăm să producem alimente care nu sunt sănătoase ele în sine, care, ca să poată fi produse, generează poluare, aceasta se reîntoarce în sol, în apă, şi la rândul lor, următoarele fructe şi legume sunt intens poluate, omul devine din ce în ce mai expus, prin efect cumulativ, la toate aceste toxine.

- Ce recomandă această dietă planetară? Ce ar trebui să mâncăm? Ce ar trebui să evităm?

- Fiecare zonă mare de pe mapamond a fost identificată cu problemele sale de consum. Astfel că trebuie acţionat specific în fiecare zonă. Desigur că există şi o concluzie generală a acestui studiu. Ar trebui să se consume mai puţină carne şi mai puţine alimente procesate şi mai multe vegetale; legume, nuci, alune, fructe oleaginoase, legume pe bază de amidon (porumb, fasole, năut), cele care nu necesită o prelucrare extrem de intensă.

„Mai puţin zahăr”

- Care sunt recomandările pentru zona din care face parte România?

- S-au subliniat în această dietă planetară recomandările pentru fiecare aliment în parte pe zi: 50 g nuci, 75 g legume (fasole, năut, linte etc.), 28 g peşte, 13 g ouă, 14 g carne roşie, 29 g carne de pui, 232 g carbohidraţi din cereale integrale, pâine, orez, 50 g legume cu amidon (cartofi), 250 ml lapte, 300 g legume, 200 g fructe. Dieta permite consumul a 31 g zahăr și aproximativ 50 ml ulei de măsline. Când avem gramajul pe zi, nu înseamnă că trebuie să mâncăm 14 grame de carne pe zi, ci o cantitate de 100-150 de grame la câteva zile. Asta înseamnă o friptură de vită, maximum două pe săptămână, şi maximum două-trei fripturi de pui pe săptămână. Carbohidraţi avem voie, dar nu rezultaţi din zahărul alb sau alţi îndulcitori, adică prelucraţi intens. Se recomandă cereale integrale, carbohidraţi din vegetale pe bază de amidon. Maximum de zahăr admis pe zi este de 31 g, adică foarte puţin. O mare parte dintre băuturile carbogazoase ating această cantitate într-un pahar. De asemenea, prăjiturile, torturile care folosesc cantităţi mari de zahăr ajung la această măsură dintr-o porţie mică.

- Poate fi gustoasă această dietă?

- Da, cei care au aplicat-o deja (cercetătorii din studiu) spun că este o dietă care poate fi practicată, oferă opţiuni multe, restricţiile sunt, în special, la cantitate. Desigur că nu este uşor de implementat, dar nici imposibil.

„Recomandarea este să mâncăm 30 de grame de fibre pe zi, cereale integrale”

- Acestea sunt doar nişte recomandări?

- Nu doar că este recomandată, ci se pune problema ca OMS să ia măsuri pentru a limita consumul de alimente identificate ca fiind nesănătoase sau ca fiind extrem de poluante prin introducerea unor taxe suplimentare pentru unele produse intens poluatoare. Tot studii din 2018 ne spun că cea mai mare mortalitate o determină alimentaţia nesănătoasă. Există foarte multe corelaţii între alimentaţia nesănătoasă şi bolile cardiovasculare. Există, de asemenea, o corelaţie mare între alimentaţie şi apariţia tumorilor, mai ales a celor de tub digestiv, a diabetului, a obezităţii.

- Ce dezechilibru din alimentaţie duce la apariţia acestor boli?

- Printre multe altele, oamenii nu mai consumă suficiente fibre, lucru care a fost extrem de mult încurajat în ultima perioadă de diete la modă, cele cu puţini carbohidraţi, promovate intens de lumea hollywoodiană, de actori care au considerat că dietele hiperproteice, cu foarte multă carne sau proteine vegetale, sigur, scăzând aportul de carbohidraţi duc rapid la scăderea în greutate. Ele nu au făcut altceva decât să reducă consumul de fibre pe zi. Recomandarea este să mâncăm 30 de grame de fibre pe zi, cereale integrale, făină integrală, cereale cu amidon. Dacă noi creştem consumul de fibre de la 8 grame pe zi, cât mănâncă populaţia europeană, la 30 g, mortalitatea prin boli asociate alimentaţiei scade cu o treime, ceea ce este foarte mult, adică 33%.

„Este indicat de a avea la toate cele cinci mese obligatorii fructe şi legume”

- Când a fost lansată această dietă planetară?

- E un studiu publicat în 2018 şi care face parte din această comisie Lancet. Sunt convins că alimentaţia se va schimba. Este imperios necesar. De aceea acest material care a fost trimis către guvernele ţărilor de Organizaţia Mondială a Sănătăţii cred că va avea un impact pozitiv. Sunt convins că aceste diete promovate în spaţiul public, multe dintre ele de neprofesionişti, vor dispărea şi trebuie să dispară pentru că ele produc dezechilibre metabolice importante în organism, fie într-un exces dintr-o anumită substanţă sau dintr-o anumită categorie de nutrienţi, cum sunt cele hiperproteice, fie prin carenţe de vitamine şi de minerale.

- Să revenim la zona noastră geografică şi la obiceiurile noastre culinare. Ce greşeli de alimentaţie au mai observat cercetătorii că ne caracterizează?

- În partea de est europeană ne încadrăm la consum mare de carne (roşie, de pui). În ceea ce priveşte carnea de pui, cercetătorii nu au analizat numai ce conţine aceasta, ci şi modul în care este obţinută. Există halele acelea în care sunt ţinute păsările şi care au un impact negativ prin consum de electricitate, antibiotice, prin consum de hormoni care să determine creşterea spectaculoasă a păsărilor. Dacă în trecut exista recomandarea de a avea la cele trei mese principale fructe şi legume, astăzi este indicat de a avea la toate cele cinci mese obligatorii (trei principale şi două gustări) fructe şi legume. Trebuie să mâncăm legume şi fructe încă de la micul dejun.

- Dieta vegană se apropie de acest concept?

- Acest tip de hrănire privează organismul de unele substanţe necesare. Nu este recomandată excluderea cărnii din alimentaţie sau a produselor lactate, ci doar reducerea consumului.

Cea mai mare mortalitate o determină alimentaţia nesănătoasă

„Aditivii alimentari ne intoxică în fiecare zi“

- Este pregătită lumea să renunţe la consumul de fast-food şi băuturi carbogazoase?

- La fiecare 30, 40 de ani a fost un moment zero în care omenirea a încercat să se regândească din acest punct de vedere, al alimentaţiei, a ceea ce este sănătos şi nu pentru noi. A fost o evaluare undeva, în perioada interbelică, şi eliminate multe substanţe toxice din activităţile obişnuite. S-a renunţat la folosirea unor metale, a unor recipiente din anumite aliaje toxice, s-a renunţat la ţevile din plumb care alimentau casele şi care au creat intoxicaţii, şi atunci, după al Doilea Război Mondial, s-au evaluat şi toate acestea au fost eliminate. S-a renunţat la ţevile din plumb, la aditivarea benzinei cu plumb. Sigur că în următorii 30 de ani au fost descoperiţi şi utilizaţi aditivii alimentari, coloranţii, poten- ţatorii de gust şi s-a crezut că toate acestea vor crea o revoluţie şi că se va obţine hrană multă şi ieftină, pentru că asta era necesitatea. Populaţia creştea numeric, era nevoie de hrană mai multă şi care să fie accesibilă tuturor. Acest lucru s-a realizat, însă prin scăderea calităţii alimentaţiei, lucru pe care astăzi îl revedem după 30 de ani prin acest studiu, o metaanaliză, deoarece cuprinde toate studiile existente. Ne spune că tot acest entuziasm pe care omenirea l-a avut prin descoperirea aditivilor, că o să mâncăm alimente cu gust de nu ştiu ce friptură, cu nu ştiu ce culoare, va fi un element pozitiv. Iată că după 30 de ani ne dăm seama că nu-i aşa şi că va trebui să ne revizuim toate noţiunile despre alimentaţie.

„Comisia Lancet spune că peste un sfert dintre emisiile totale de gaze toxice de pe planetă sunt determinate de agricultura intensivă, de alimentaţia intens procesată“

„Mierea în exces înseamnă carbohidraţi în exces“

- Putem înlocui zahărul alb cu mierea?

- Dacă discutăm de conţinutul mierii, ajungem tot la organismul uman care procesează tot până la elementele de bază pe care le poate metaboliza. Mierea, dacă ajungem să o metabolizăm, ajunge tot la carbohidraţi. Excesul de carbohidraţi a determinat apariţia unei alte boli din ce în ce mai des întâlnită în ultima perioadă, încărcarea grasă a ficatului sau steatoză hepatică. Ea a apărut pentru că mâncăm mai multe calorii decât avem nevoie, iar organismul nu are ce face cu ele. Excesul de carbohidraţi trebuie metabolizat cumva şi sunt transformaţi în lipide, iar acestea încep să se depună în ficat şi determină această încărcare grasă a ficatului. De asemenea, sunt foarte multe corelaţii între prezenţa adipozităţii abdominale şi a stea- tozei hepatice. Sunt studii care spun că dacă începem să scădem în greutate, deci avem clar o dietă fără carbohidraţi, vom începe să avem o remisie a încărcării grase a ficatului. Sunt multe studii care nu recomandă niciun tratament pentru această boală, ci doar reducerea cantităţii de calorii zilnice şi scăderea în greutate, asociate cu activitate fizică care să accelereze şi mai mult metabolizarea caloriilor pe care le ingerăm.