de Roxana Istudor şi Adrian Barna
Junglele nepătrunse sunt spații care le stârnesc oamenilor temeri, nu doar din cauza prezenței fiarelor, ci și din perspectiva unor fenomene inexplicabile, pe seama cărora explicațiile, mai ales paranormale, abundă.
Apariția din Mamaus
În 2011, o fotografie făcea înconjurul lumii: în regiunea Mamaus, din Brazilia, în fundalul unei imagini turistice obișnuite apare o formă umanoidă care nu este totuși o persoană. Fotografia a fost, culmea, realizată de renumitul scriitor pe teme paranormale Michael Cohen, și misterul este mai amplu și mai profund decât simpla surprindere în imagine: acesta este un loc cunoscut pentru nenumăratele mărturii despre zărirea OZN-urilor. Există voci care afirmă că spațiul este studiat de civilizațiile extraterestre grație biodiversității uimitoare. De altfel, regiunea a fost și obiectul unei anchete a Guvernului brazilian, în cadrul căreia forțe militare au fost trimise să caute urme ale existenței sau prezenței extraterestre - Operațiunea Prato, rămasă mult timp secretă, a fost dezvăluită recent, după o serie de declasificări.
Inexplicabilele Inele ale Amazonului
Unul dintre misterele rămase fără explicație este existența, în jungla braziliană, a unor șanțuri largi, cunoscute sub denumirea de Inelele Amazonului. După descoperirea lor, arheologii s-au întrecut în ipoteze, niciuna confirmată de vreo descoperire ulterioară: să fie locuri de îngropăciune dispuse în cerc, să fie o formă de apărare a unor populații străvechi? Dar cu ce unelte ar fi putut strămoșii oamenilor să facă așa ceva? Și această întrebare a rămas fără răspuns. Creșterea vegetației din jur nu le-a acoperit, astfel încât ufologii s-au grăbit să concluzioneze că aceste inele sunt de fapt vechi locuri de aterizare ale unor nave extraterestre, sosite aici înainte ca pădurea să se înalțe.
Bilele de piatră preistorice
Jungla din Costa Rica este faimoasă prin sferele de piatră, de foarte mari dimensiuni, care îi uimesc de zeci de ani pe arheologi și pe cercetători. Cum au ajuns printre arbori și printre animale? Ce civilizație a amplasat bolovanii perfect șlefuiți în miezul junglei și cu ce scop? Fiecare sferă are un diametru de 2,4 metri, iar rotunjimile impecabile aproape exclud posibilitatea ca oamenii preistorici să fi avut unelte suficient de sofisticate pentru a crea așa ceva. Mai mult, cum au putut fi mutate printre copaci, în sus, pe coline și, nu în ultimul rând, cum au fost realizate în absența, pe kilometri întregi, a resurselor materiale care ar fi fost necesare?
Caucazianul din Guatemala
În anii ’50, în jungla din Guatemala era descoperită o stâncă de dimensiuni uriașe, care înfățișa un chip. Avea trăsături neobișnuite, buze foarte înguste, un nas mare și era astfel amplasat încât privea direct spre cer. Presupunându-se că este o lucrare realizată de populațiile care au trăit în zonă, cum să fi știut acestea de existenţa rasei albe, ale cărei trăsături sunt reprezentate în piatră? Mai târziu, piatra a fost distrusă, dar povestea ei a fost reluată de realizatorii unui documentar prin care se încearcă demonstrarea ipotezei că extratereștrii au contactat vechile civilizații pământene. În cadrul unui interviu pentru această producție, arheologul Hector E. Majia a declarat: „Pot să dau asigurări că acest monument nu prezenta caracteristici ale operelor realizate de civilizațiile Maya, Nahuatl, Olmec sau altele din perioada prehispanică. Piatra a fost creată de o civilizație superioară, cu tehnologie și cunoștințe uimitor de avansate, despre care nu sunt dovezi că ar fi existat vreodată pe Pământ”.
Maricoxi, creaturile de legendă ale Americii de Sud
Exploratorul britanic Percival H. Fawcett scria, în 1914, că în America de Sud trăiesc ființe umanoide numite Maricoxi. Creaturile seamănă cu maimuțele, ajung la o înălțime de 3,7 metri, sunt foarte păroase și comunică prin mârâieli. Fawcett le-a descris ca fiind extrem de ostile oamenilor care s-au întâmplat să le descopere „așezările” primitive. De altfel, Maricoxi i-ar fi atacat pe membrii expediției, iar în 1925, când exploratorul a dispărut, împreună cu oamenii săi, în timp ce căuta un oraș dispărut, mulți au considerat că a căzut pradă ființelor ciudate pe care le „deranjase” din nou cu, bineînţeles, curiozitatea sa omenească.
Oraşul Giganţilor
Adânc în jungla ecuadoriană era descoperit, în 2010, situl ce avea să devină cunoscut drept Orașul Giganților. Acesta avea să se dovedească un spațiu al surprizelor colosale. S-a găsit o construcție de formă piramidală înaltă de 79 de metri și lată de tot atât, cu o stâncă „polizată”, plată, în vârf. Nu doar forma ciudată a edificiului a dat de gândit, ci și uneltele și alte artefacte care s-au descoperit la fața locului și care, în opinia multor specialiști, nu ar fi putut fi utilizate decât de giganți, în niciun caz de oameni obișnuiți. Echipa de specialiști care a făcut descoperirea a rămas convinsă că aceste unelte de dimensiuni enorme sunt dovada faptului că, în vremuri străvechi, oameni-gigant ar fi populat planeta.