de Mariana Borloveanu

Poposind adesea pe pământul Țării Sfinte, de fiecare dată ai alte trăiri, alte bucurii, alte revelații. Azi am făcut popas la Biserica Ortodoxă Sfântul Nicolae din Beit Jala (Palestina), un lăcaș de închinare mai puțin cunoscut pelerinilor. De la emoția pe care o simți la fiecare pas pe străduțele acelea înguste, până la duhul sfinților, totul este har și rugăciune. Așezământul în sine, dar și peștera deasupra căreia acesta a fost înălțat, totul se conturează într-o notă spirituală aparte. Fiind lăcaș închinat Sfântului Nicolae, în această biserică se află nouă icoane făcătoare de minuni ale sfântului și grota în care acesta s-a nevoit timp de patru ani. Pășind prin galeriile de sub sfântul lăcaș, ai senzația că, în sfârșit, îți poți striga nevoința în taină, doar tu și Dumnezeu. În locul acela, fiecare rugăciune este mângâiată de har, dar și de duhul Sfântului Nicolae, mare făcător de minuni.

Mar Nicola, protectorul arabilor creştini

Diminețile trăite în Palestina au parcă o lumină distinctă. Ne-am trezit devreme, urmând să plecăm înspre Pustia Hozeva. Părintele David, cel mai cunoscut ghid la locurile sfinte, care ne-a răsfățat cu tot felul de bucurii duhovnicești, ne uimește și de această dată: „M-am gândit că înainte de a înfrunta drumul prin deșert, ar fi bine să primim binecuvântarea Sfântului Nicolae. Această biserică nu este inclusă în programele de pelerinaj și nici nu se deschide decât foarte rar. Ea este destinată cu precădere creștinilor din Beit Jala. Această biserică se află, de fapt, deasupra unei peșteri. Aici Sfântul Nicolae s-a nevoit și s-a rugat multă vreme, într-o perioadă a tinereții sale, când, venit aici într-un pelerinaj, nu a mai plecat din Beit Jala timp de patru ani. Cum să poposești în acest lăcaș binecuvântat fără a simți duhul sfântului!? Biserica Sfântul Nicolae se află destul de aproape de Biserica Nașterii Domnului, ceea ce le conferă localnicilor un sentiment de aleasă binecuvântare, dar și de protecție. Pe lângă minunile din viață ale sfântului, pe care noi toți le cunoaștem, locuitorii din Beit Jala povestesc despre multe alte minuni, pe care Mar Nicola le-ar fi săvârșit după trecerea sa la Domnul, începând cu vindecări de boli foarte grave și până la ajutorarea celor aflați în grele încercări existențiale. Bătrânii locului povestesc cum pe parcursul celor două războaie mondiale, Sfântul Nicolae ar fi ținut departe o mulțime de bombe care se îndreptau către cele două biserici, ca și cum ar fi stat cu brațele întinse întru apărarea acestor locuri sfinte”.

Are nouă icoane făcătoare de minuni

La Biserica Ortodoxă Sfântul Nicolae din Palestina, de obicei pelerinii merg cu mașina, dar pentru a gusta din pitorescul acestei zone arabe, am pornit pe jos, parcurgând labirintul acela de străduțe extrem de înguste. De departe, cupola aurie și turnul care parcă țâșnește dintre zidurile vechi, totul emană căldură și binecuvântare. Ajungând însă la intrarea în biserică, în desăvârșit contrast, te trezești înconjurat de clădiri extrem de solide ca structură, cu uși și ferestre ferecate de grilajuri grele, iar pentru moment poți rămâne ușor derutat. Totul revine însă la normal, odată cu primii pași pe care îi faci în incinta Bisericii Sfântul Nicolae. O mare de lumină, coboară dintr-o cupolă imensă și simți mângâierea sfântului, ale cărui icoane sunt așezate cu grijă în mai multe locuri de rugăciune. Fiecare icoană are o poveste și-n fiecare îngenunchere simți binecuvântarea sfântului care te eliberează de povara trupească sau sufletească pe care o porți. După ruga fiecăruia la cele nouă icoane ale sfântului, preoții care ne însoțeau au făcut o rugăciune colectivă, sporind binecuvântarea clipei. La ieșirea din biserică, stând de vorbă cu un grup de creștini arabi, am aflat că Sfântul Nicolae este patronul creștinilor din acest loc, devenind astfel sfântul protector al localității Beit Jala.

S-a nevoit în grotă timp de patru ani

Pe cât de înguste sunt străduțele pe care le-am străbătut până aici, pe atât de impunătoare este biserica adăpostită sub cupole aurite, care te încântă de la depărtare. A fost construită chiar deasupra peșterii în care sfântul s-a nevoit în timpul celor patru ani de rugăciune trăită aici. Văzând un basorelief cu icoana Sfântului Nicolae, m-am apropiat să mă închin, pentru ca imediat să îmi dau seama că scara din spatele acestuia, cobora chiar în peștera despre care tocmai aflasem. Actualul lăcaș de cult a fost ridicat pe ruinele unei alte biserici dedicate Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Așa se explică și existența altarului care se află cu un nivel mai jos, un altar pe a cărui catapeteasmă sunt expuse pe lângă icoanele împărătești și icoane reprezentând momente din viața Purtătorului de Biruință. Față în față cu acest altar, dar și în partea din dreapta acestuia, se află câteva tunele subterane și peștera propriu-zisă în care Sfântul Nicolae s-a nevoit. După încântarea pe care am avut-o admirând specificul bazilicii subterane, am simțit fiorul rece al unui gând care m-a tulburat: Cât de iertător este Bunul Dumnezeu, dacă unei păcătoase ca mine i se îngăduie să atingă locuri de rugăciune unice, urme neștiute ale sfinților?! Trăirile absolut personale rămân doar ale mele, dar ceea ce aș vrea să transmit tuturor celor care ajung în Palestina este faptul că, pe lângă locurile cuprinse în programele de pelerinaj, este minunat să descoperiți și Peștera Sfântului Nicolae. La capătul fiecărui tunel se desăvârșește o rugă- ciune, iar mirul care picură din icoanele aflate acolo, este mir de duh, aducător de alinare a suferințelor, a nedreptăților, a bolilor. După ce m-am strecurat în genunchi (altfel nu se poate), printr-un mic tunel, în lăcașul de rugăciune al sfântului, am rămas lângă icoana care dăinuie în locul acela sacru, lăcrimând în semn de mulțumire pentru o atât de profundă binecuvântare. Ca o întregire a mângâierii duhovnicești trăite în inima Palestinei, am mulțumit sfântului, îngenuncheată în firească smerenie: „Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni”!