de Valeria Roman şi Florica Pintea
Problemele oncologice apărute la femei în timpul sarcinii cresc realmente motivele de îngrijorare. Viitoarea mamă diagnosticată cu cancer nu își face doar griji pentru sănătatea sa, ci și a fătului pe care îl poartă în pântece, căruia se teme să nu-i facă rău pe perioada cât urmează tratament cu citostatice, riscul de avort spontan fiind și el extrem de ridicat. Doctor Mihai Ciochinaru (medalion), medic primar hematolog și oncolog, a explicat în cadrul conferinței „Cancerul nu este o sentință”, eveniment care a avut loc recent la Clinica Neolife, ce șanse au bolnavele să ducă sarcina la bun sfârșit, cu ce medicamente le este permis să facă chimioterapie pe această perioadă, dar și la ce investigații medicale se pot supune fără a-și pune în pericol sarcina.
Tumorile mamare, cel mai des întâlnite
Ocupate până peste cap cu cariera, femeile au ajuns să nască primul copil în jurul vârstei de 30-40 de ani, moment în care organismul trece printr-o serie de schimbări și la care s-a observat că apar mai multe tipuri de cancer. Specialiștii spun că, în trecut, prima sarcină apărea la vârsta de 18-25 de ani. Conform studiilor, una din 1.000 de femei este diagnosticată cu o boală oncologică în timpul sarcinii, iar un procent cuprins între 0,07% și 0,1% dintre tumori apar la gravide. Cele mai frecvente tipuri de cancer care apar la femeile însărcinate sunt cel de sân (3% dintre cancerele de sân sunt asociate sarcinii), de col uterin și melanomul (n.r. - cancerul de piele). Având în vedere predispoziția femeilor însărcinate de a dezvolta o astfel de afecțiune extrem de gravă, medicii oncologi recomandă o serie de investigații care pot spori șansele de a păstra sarcina și de a aduce pe lume un copil sănătos la termen.
„Un medic va lua în primul rând în calcul să salveze viața mamei și să-i poată oferi acces la un tratament curativ. De asemenea, ne concentrăm pentru păstrarea sistemului reproductiv pentru sarcini viitoare, ceea ce este adesea un scop extrem de dificil. De aceea, este bine ca, în momentul în care femeia este gravidă, să verifice în plus, pe lângă seria de investigații specifice sarcinii, orice nodul mamar nou apărut, orice sângerare suspectă sau apariția unui ganglion mărit în volum”, a declarat doctor Mihai Ciochinaru, medic primar hematolog și oncolog.
Investigații ca scintigrafia şi radiațiile ionizante sunt total neindicate
Ca metode de diagnostic acceptate fără riscuri în sarcină rămân ecografia, radiografia pulmonară doar când sarcina este deja în al doilea trimestru, mamografia și un test RMN, doar atunci când celelalte investigații nu au fost relevante pentru a pune un diagnostic concludent. Investigații ca scintigrafia şi radiațiile ionizante sunt total neindicate, pentru că ele cresc riscul apariției modificărilor la nivel embrionar. Aceleași studii relevă că radiațiile efectuate cu o intensitate de 50 mGy (miligrei) nu au niciun efect asupra fătului, dar în primul trimestru de sarcină cele cu o intensitate mai mare de 1.000 mGy vor duce, fără doar și poate, la avort spontan.
Abia din trimestrul al doilea de sarcină este permisă chimioterapia
O altă problemă delicată apărută la gravidele diagnosticate cu cancer este efectuarea tratamentului chimioterapeutic. Medicii oncologi sunt foarte atenți la acest aspect, pentru că multe dintre substanțe intră în circulația placentară și pot afecta fătul. Este foarte important de reținut că efectul maxim de toxicitate al citostaticelor apare în primul trimestru de sarcină, atunci când se dezvoltă fătul. De aceea, în primele săptămâni de sarcină în care gravida trebuie să facă chimioterapia, majoritatea medicilor recomandă întreruperea de sarcină. Femeile care nu țin cont de aceste sfaturi pot suferi avort spontan (20%-30% dintre gravidele cu cancer) sau malformații ale fătului (10%-25%). Abia din trimestrul al doilea de sarcină este permisă chimioterapia, dar și aici există pericolul de naștere prematură, în 20%-40% dintre cazuri, sau de întârziere de creștere a fătului. Alte efecte tardive ale chimioterapiei în sarcină pot fi contracțiile şi apariția mai târziu în viață a unei a doua neoplazii la mamă sau riscul de a dezvolta cancer la făt.
Grupele de medicamente uzuale care prezintă riscuri
Oncologii au sarcină grea atunci când au de-a face cu o femeie gravidă diagnosticată cu cancer. Chimioterapia adaptată pacientei trebuie să urmărească atât vindecarea, cât și o toxicitate cât mai mică pentru prunc. Tamoxifenul (n.r. - folosit în tratarea cancerului de tip hormonal) este unul dintre medicamentele cel mai des folosite în chimioterapie, dar cu efect toxic mare. La polul opus se situează interferonul (n.r. - folosit în tratarea melanomului), cu risc scăzut de a afecta sarcina, în timp ce în ceea ce privește trastuzumabul (n.r. - folosit în boala metastatică) nu sunt cunoscute efectele asupra fătului. Pe toată durata sarcinii, medicația antiermetică (antivomitive) este permisă, iar cea privind stimularea de globule roșii nu prezintă nici ea contraindicații, pentru că nu traversează placenta. Medicamentele care sunt folosite ca factori de creștere a imunității nu sunt recomandate pe perioada sarcinii.
Intervenţii chirurgicale care sunt acceptate
În privința operațiilor, medicii nu au obiecții. Atât intervențiile chirurgicale abdominale, cât și pelvine sunt permise. Există, într-adevăr, un risc crescut de a pierde sarcina în cazul femeilor aflate în primul trimestru, dar după traversarea celor trei luni, ele se pot face fără probleme. De asemenea, biopsia, intervenție minim invazivă, care se realizează pentru a depista natura tumorii, este permisă. În cazul unei gravide cu cancer de sân, aceasta poate face mastectomie radicală oricând în timpul sarcinii sau se poate lăsa pe mâna chirurgului oncolog pentru o altfel de operație care să îndepărteze doar tumoarea. În schimb, radioterapia, adică expunerea la raze, este total contraindicată în timpul sarcinii.