de Raluca Grinţescu

Ţăranilor români de la poalele munţilor nu le lipseau din gospodărie seul de vită, untura de bursuc şi de urs. Răni, luxaţii, entorse sau diverse boli trupeşti se „topeau” ca prin minune, exact ca grăsimea jivinelor când era preparată pe focul din sobă, cu flori din inima pădurii şi descântece, pentru ajutor în vindecare.

Alifie pentru „tras oase”

Menţiuni despre proprietăţile medicinale ale unturii de bursuc s-au descoperit chiar şi în vechile scrieri ale călugăriţei germane Hildegard von Bingen. Folosită în scopuri terapeutice de bătrânii şi doftoroaiele satului, atât ca alifie pentru „tras oase” şi masaje, cât şi ca medicament de uz intern, untura sălbăticiunilor era foarte apreciată acum câteva decenii, când încă nu existau medicamente pe toate drumurile, ca în prezent. Iar dacă strămoşii noştri au folosit-o cu succes în reţetele tradiţionale, noi de ce nu ne-am bucura de proprietăţile ei terapeutice? Vestea bună este că biologii ruşi (medicina populară siberiană e cea mai tare din lume) au realizat o gamă largă de produse terapeutice din untură de bursuc, dintre care două au ajuns de curând şi în farmaciile din ţara noastră.

Conține o cantitate mare de vitamine și macronutrienți

Grăsimea de bursuc este un produs pur. Proprietăţile sale benefice sunt date de substanţele biologic active pe care bursucul le acumulează în organism, pentru menţinerea vieţii şi a sănătăţii, în timpul celor patru luni de hibernare (de la sfârşitul lunii noiembrie până la începutul lunii martie), fără mâncare şi apă. În compoziţia grăsimii de bursuc se evidenţiază o cantitate mare de vitamine, acizi organici şi macronutrienţi: vitaminele A, E, K, PP, complexul B (B2, B3, B5, B6, B9, B12), tocoferol, acid folic, carotenoizi etc. Concentraţia mare de acizi graşi polinesaturaţi (Omega 3, Omega 6 şi Omega 9) face untura de bursuc benefică în afecţiunile cauzate de nivelul ridicat de colesterol din sânge, pe care-l elimină din organism. Totodată, acizii graşi contribuie la extinderea lumenului vaselor inimii şi inhibă depunerea acidului uric în articulaţii şi în organele sistemului urinar, iar alte substanţe active din grăsimea de bursuc au acţiune antiinflamatoare, îmbunătăţesc funcţionarea sistemului nervos, reglează balanţa hormonală şi echilibrul fosfo-calcic al persoanelor distrofice şi al copiilor rahitici.

Accelerează metabolismul proteinelor

Consumul grăsimii de bursuc stimulează circulaţia sângelui, ajută la dezvoltarea hormonilor steroizi, accelerează metabolismul proteinelor, stimulează procesul de vindecare al ţesuturilor deteriorate, are un rol important în sistemul de reproducere feminin şi masculin (sinteza hormonilor masculini şi feminini, cu efecte benefice mai ales asupra spermatogenezei) şi ajută la sinteza de proteine naturale (colagen şi cheratină). De asemenea, normalizează funcţia tractului gastrointestinal şi îmbunătăţeşte procesele digestive (creşte secreţia de sucuri gastrice şi pancreatice, are efect coleretic şi stimulează peristaltismul intestinal). Studiile ştiinţifice atestă că acest complex de substanţe naturale stimulează hematopoieza şi producerea leucocitelor, având un rol activ în prevenirea formării celulelor canceroase.

Răpune bacilul Koch

Grăsimea de bursuc este folosită în special pentru tratarea tuberculozei pulmonare, în componenţa sa găsindu-se substanţe active care acţionează asupra bacilului Koch, responsabil de declanşarea bolii. Aceleaşi efecte benefice are şi în alte boli pulmonare şi ale tractului respirator: pneumonii cronice sau complicate, pleurezii, silicoze în stadiul incipient, bronşite cronice astmatice (întâlnite mai ales la fumători), astm bronşic, faringite, laringite, amigdalite acute şi cronice, fiind totodată adjuvant în cancerul pulmonar. Este indicată preventiv fumătorilor, pentru protecţia căilor respiratorii şi regenerarea ţesutului pulmonar. Produsul stimulează activitatea sistemului imunitar, creşte rezistenţa organismului la agenţi patogeni şi infecţii, fiind astfel prevenite bolile asociate cu deficitul imunitar. Tratamentul cu untură de bursuc are un efect excelent în răcelile de sezon, fiind eficient în infecţiile tractului respirator, tuse şi dureri în gât, prin efectele sale antiinflamatoare şi expectorante.

Efect benefic în leziuni musculare și reumatism poliarticular

Untura de bursuc poate fi utilizată cu succes şi în alte probleme de sănătate: afecţiuni gastrointestinale (colite, enterocolite, gastrite, ulcere gastrice şi duodenale, disfuncţii ale microflorei intestinale); afecţiuni cardiovasculare (ateroscleroză, tromboflebită, tromboze, varice, hemoroizi, tulburări ale circulaţiei sangvine la nivel cerebral, hipertensiune arterială, angină pectorală); afecţiuni metabolice (distrofie, rahitism, poliartrită reumatoidă, intoxicaţii medicamentoase şi alimentare). Aplicată local, untura de bursuc are efecte benefice în: boli sau leziuni musculare şi scheletice (artrite, tendinite, osteocondroze, osteoporoză, osteomielite, miozite, fracturi, entorse de ligamente şi tendoane etc.); afecţiuni articulare (reumatism poliarticular); boli dermatologice (eczeme, psoriazis, dermatită atopică, acnee, urticarie etc.); leziuni ale pielii (zgârieturi, tăieturi, răni, arsuri, piele crăpată, escare, degerături, fisuri anale, fistule, vergeturi, furuncule, abcese, muşcături de insecte etc.).

Protejează pielea împotriva degerăturilor

În Siberia, bursucul a fost considerat dintotdeauna un trofeu valoros nu numai pentru blană, utilizată la confecţionarea hainelor călduroase. Grăsimea lui, consumată încă de acum 200 de ani, s-a dovedit salvatoare în caz de hipotermie şi pentru protejarea pielii împotriva degerăturilor. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, soldaţilor ruşi li se dădea zilnic o doză de untură de bursuc, pentru a prinde puteri. De asemenea, era inclusă în dieta răniţilor, pentru recuperarea lor în timp mai scurt. Fiind cunoscut efectul cicatrizant al grăsimii de bursuc, a fost des utilizată în spitalele de campanie, pentru tratarea rănilor produse prin împuşcare şi cicatrizarea rapidă a amputaţiilor.

Niciun animal nu este sacrificat

Extracţia unturii se face la începutul iernii, când bursucii (crescuţi în condiţii apropiate de cele naturale, într-o rezervaţie specială şi hrăniţi din belşug) sunt pregătiţi pentru hibernare, iar în grăsimea lor sunt sintetizate suficiente elemente nutritive şi minerale, care de altfel îi conferă şi proprietăţile terapeutice amintite. Practic, ei sunt adormiţi cu somnifere introduse în hrană şi li se face o „lipoaspiraţie”, fiind extrase circa 700 g untură de la fiecare animal, astfel încât să le rămână suficiente rezerve pentru hibernare.

ATENȚIE! Tratamentul cu untură de bursuc este contraindicat pacienţilor cu boli hepatice, afecţiuni pancreatice (în special pancreatită), litiază biliară şi celor care au avut diverse reacţii alergice în trecut. De asemenea, nu poate fi folosită de femeile gravide şi de copiii cu vârsta sub 3 ani, pentru că nu s-au făcut studii pe aceşti subiecţi!