de Adrian Barna şi Daniel Alexandrescu

Furia este o emoţie perfect umană, care poate fi considerată chiar sănătoasă. Toţi ne simţim furioşi din când în când, dar acest sentiment ne poate conduce la a spune sau a face lucruri pe care le regretăm mai târziu. Furia ne poate reduce inhibiţiile şi ne face să ne comportăm într-un mod nepotrivit. Gestionarea furiei este un termen folosit pentru a descrie abilităţile de care aveți nevoie pentru a recunoaşte că deveniți furioși şi să luați măsuri corespunzătoare pentru a vă ocupa de situaţie într-un mod pozitiv.

Comportament „învățat”

Gestionarea furiei presupune recunoaşterea declanşatorilor de furie cât mai devreme posibil şi exprimarea acestor sentimente şi frustrări într-un mod calm şi detaşat. Avem deseori comportamente învăţate despre cum să reacţionăm la emoţii puternice, deci gestionarea furiei e despre dezvăţul mecanismelor ineficiente de a face faţă stresului şi învăţarea unor modalităţi pozitive de a răspunde problemelor şi frustrării asociate cu furia. Sunt multe tehnici de gestionare a furiei pe care le puteți învăţa. Totuşi, dacă cineva suferă de furie în mod regulat sau foarte puternic, cu un impact negativ asupra relaţiilor sau dacă arată tendinţe violente, ajutorul profesional poate fi mai eficient.

Efectele negative ale furiei excesive

Dozele mari de furie, exprimate într-o manieră explozivă, au numeroase efecte negative asupra relaţiilor interumane, discernământului propriu, obţinerii succesului şi a sănătăţii, în general. Oamenii de ştiinţă au evidenţiat, de-a lungul timpului, consecinţele furiei excesive:

• impactul negativ asupra sănătăţii fiziologice. Persoanele care trăiesc sub presiunea unei tensiuni emoţionale constante create de furia cronică sunt mai susceptibile bolilor de inimă, diabetului, nivelului ridicat de colesterol, sistemului imunitar slăbit, insomniei şi hipertensiunii arteriale;
• efectele negative asupra sănătăţii mentale. Furia cronică ajunge să consume cantităţi enorme de energie mentală, afectând gândirea, concentrarea, perspectiva asupra lucrurilor şi capacitatea de a percepe viaţa în termeni pozitivi. Totodată, poate conduce la stres, la depresie şi la alte tulburări psihice;
• influenţă nocivă în carieră. Criticile constructive, argumentele contradictorii pertinente sau dezbaterile sunt benefice în mediul profesional. În schimb, atitudinea dominată de furie afectează relaţiile colegiale şi pe cele cu superiorii sau cu clienţii, prejudiciind imaginea personală;
• impactul distructiv în relaţiile interpersonale. Furia excesivă conduce la afişarea de comportamente care lezează persoanele dragi sau apropiate. Această emoţie intensă poate să îi determine pe cei din jur să îşi piardă încrederea, să nu se exprime liber sau să nu se simtă confortabil în relaţiile interpersonale.

Tehnici de gestionare

Specialiştii au ajuns la concluzia că problemele legate de exprimarea furiei izvorăsc din copierea comportamentului adulţilor în copilărie. Copiii care cresc în familii conflictuale ajung să fie adulţi cu tulburări de comportament. De asemenea, evenimentele traumatizante şi nivelul ridicat de stres cresc susceptibilitatea la furia cronică. Experţii vă recomandă următoarele strategii de control al furiei:

• Descoperiţi ce se află în spatele furiei. De multe ori, furia nu este decât o mască a altor sentimente, precum ruşinea, nesiguranţa, suferinţa sau vulnerabilitatea. Dacă vă este dificil să exprimaţi alte emoţii în afară de furie, este posibil să vă încadraţi în această categorie. Odată ce depistaţi sentimentele ascunse şi le gestionaţi corespunzător, reuşiţi să eliminaţi furia excesivă din viaţă;
• Depistaţi stimulii şi simptomele furiei. Al doilea pas esenţial în controlul furiei este să identificaţi semnele care îi anunţă instalarea (respiraţia accelerată, tensiunea musculară, agitaţia, dificultatea de concentrare etc.) şi sursele sale de provenienţă (lipsa de apreciere, contrazicerea, lipsa de respect, învinuirea etc.). Nu ar trebui să încercați să vă suprimați furia, ci să o înţelegeți şi să acţionați într-un mod pozitiv, pentru a micşora aspectele negative;
• Faceți sport în mod regulat şi păstrați-vă în formă. Hormonii pe care îi eliberați când sunteți furioşi, mai ales cortizolul şi adrenalina, sunt similari cu cei produşi când sunteți stresaţi, pentru a vă ajuta să scăpați din faţa pericolelor. Când faceți sport în mod regulat, corpul dumneavoastră învaţă să echilibreze mai eficient nivelurile de adrenalină şi de cortizol. Dacă sunteţi în formă aveţi şi un nivel optim de endorfine - hormonii fericirii, şi, aşadar, este mai puţin probabil să deveniți furioși;
• Dormiți. Somnul este o parte importantă din viaţă, iar somnul de calitate ajută la combaterea multor probleme fizice, mentale şi emoţionale, inclusiv a furiei. Când dormiți, corpul şi mintea se odihnesc şi reconstruiesc celulele vătămate din corp. Cu toţii ştim că oamenii se simt deseori mai bine după o noapte de somn;
• Planificați discuţiile dificile. Dacă sunteți îngrijorați cu privire la o conversaţie care v-ar putea înfuria, încercați să luați contro- lul asupra situaţiei. Luați notiţe înainte, planificați ce aveți de spus într-o manieră calmă, iar astfel sunt mai puţine şanse să deviați de la subiect;
• Soluţiile sunt mai importante decât problemele. Este bine să identificați ce v-a înfuriat, însă este mai important să vă concentraţi pe o modalitate de a rezolva problemele, astfel încât să nu apară din nou în viitor;
• Nu purtaţi pică. Trebuie să acceptați că lumea este diferită şi că nu putem controla sentimentele, credinţele şi comportamentele altora. Încercați să fiți realiști şi să acceptați că oamenii sunt cum sunt, nu cum am vrea noi să fie. Să purtați pică pe cineva nu face decât să vă sporească furia şi să o facă mai dificil de controlat;
• Exprimați-vă. Aşteptați să vă calmați, apoi exprimați-vă calm şi ferm, însă fără a fi agresivi;
• Încercați să fiți amuzanți. Este uşor să folosiți sarcasmul nepotrivit atunci când sunteți furioși; rezistați acestei tentaţii şi încercați, în schimb, să introduceți puţin umor în conversaţii dificile. Simplul act de a râde face minuni în reducerea furiei, în special pe termen lung, însă, atenție, să nu fiți interpretați greşit.

Psihologii spun că unele temperamente umane sunt mai predispuse crizelor de furie decât altele, dar că această susceptibilitate nu este singura vinovată pentru furia excesivă cu care se confruntă multe persoane

Anxietatea la locul de muncă

Răbufnirile nervoase la locul de muncă sunt frecvent puse pe seama aglomerării cu diferite sarcini. Deşi poate fi benefic până la o anumită limită, stresul se poate transforma în anxietate şi apoi în furie. De câte ori nu aţi auzit în biroul alăturat un şef sau un coleg ţipând sau bombănind pentru că are prea multe de făcut într-un timp scurt? Cel mai important, poate, într-o astfel de situaţie, este ce alegere veți face atunci când nivelul de stres depăşeşte limitele acceptabilităţii voastre. Veți reacţiona agresiv faţă de nişte colegi care nici măcar nu înţeleg de unde li se trage sau veți zice „stop joc”, vă veți opri pentru câteva momente, veți analiza situaţia şi veți decide cărora dintre sarcini le veți acorda timpul vostru preţios?!