Editoriale

Imaginea Teatrului Dens într-un alt „Turn Babel“

…Lângă Turnul Chindiei, lumea teatrului s-a adunat în „Babel”, Festivalul Artelo Spectacolului, ediția a IX-a (2-9 iunie), cu 19 țări participante. Gală a cărei temă a fost Imaginea, în anii trecuți cuvântul de ordine fiind Vorbirea, Sunetul, Corpul, Culorile. În deschidere, cineva a opinat că acest festival s-ar putea să fie mai puțin interesant pentru… dramaturgi! Gând contrazis în prima zi, când Târgoviște s-a alăturat frumoasei nebunii a Teatrului Dens (un spectacol realizat în numai şapte zile!), provocare lansată la Moscova de reputatul om de teatru rus Oleg Loevski (regizor, dramaturg, critic de teatru). În România, ideea lui a pornit la Satu Mare, apoi, patru veri pline la „Nottara”, în aprilie apărând și Bacăul cu frumosul „Trei surori”.

Dostoievski, mutilatori neştiuţi de azi, Freud şi Kant!

…O modă, începută cam acum trei decenii, a făcut, în numele axiomei „e mai ușor să distrugi decât să construiești”, ca piese celebre și ilustre romane dramatizate să fie puse pe un veritabil „Pat al lui Procust” și mutilate la greu. Și-au asumat nefericitul demers, mai întâi regizori, apoi și scriitori care, în criză de inspirație sau de valoare, au fost siguri că ies din anonimat și banal demolând Mituri și Legende consacrate în tezaurul universal. Parodieri facile sau bășcălii în numele unui așa-zis modernism forțat, al unei libertăți de expresie ce ignoră total responsabilitatea, i-au dus la un veritabil transfer de personalitate pe Shakespeare, Cehov, Moliere, Caragiale, Ionesco etc. Ultimul sacrificat, marele romancier rus Dostoievski, pe care un necunoscut dramaturg irlandez de 52 de ani (Enda Walsh), un traducător și regizor român de top (Vlad Massaci) l-au mutilat în public cu fața la perete, invocând romanul său fundamental în literatura universală - „Frații Karamazov”!

„Luceafărul de dimineaţă“ şi „Scripcarul“ de noapte magică

...De mult n-am mai aplaudat și ovaționat într-o sală de-acasă, ca la Premiera de la TES, a celebrului musical „Scripcarul pe acoperiș”, realizat după povestirile lui Shalon Aleheim („Fetele lui Tevye”) cu permisiunea specială a lui Arnold Perl, lansat, în 1964, cu mare succes pe Broadway, unde s-a jucat de peste 3.000 de ori, ecranizat și încununat cu trei Premii Oscar! O trepidantă poveste de omenie, cu final dur, în Rusia țaristă din anii 1900, în satul Anatevka, cu locuitori evrei, harnici și uniți, care, în plină splendidă nuntă a uneia dintre cele cinci fete ale lui Tevye, sunt anunțați că trebuie să-și părăsească locurile natale, tradițiile, căci începuse pogromul împotriva comunităților iudaice!... Personajul principal este Tevye, lăptarul care luptă să-și țină familia în armonie, iubire și adevăr. Această Poveste de Viață ce a uimit lumea-ntreagă, prin mesajul ei umanitar, prin înțelepciune, sensibilitate, lacrimă și speranță, s-a montat cu mare ecou și în România, în 2011, la Teatrul „Regina Maria” Oradea și se joacă și astăzi.

Câţi dramaturgi au fost invitaţi la Gala UNITER?

...Nu-i o întrebare retorică, din moment ce UNITER are un Concurs de Dramaturgie - „Cea mai bună piesă a anului”, ultimii lauri revenindu-i Stelei Giurgeanu pentru textul „Matilda și groparii”. Mai mult, la ultimul concurs Uniunea Teatrală din România a primit nu mai puțin de 66 de texte! Semn că dramaturgi autohtoni există, iar segmentul intră automat în atribuțiile UNITER-ului. În contrast cu regretul că nici la ediția a XXVII-a dramaturgii țării n-au fost invitați...

Şi Măria Sa Publicul evaluează Actorii!

...Evantaiul de Festivaluri din lumea teatrului românesc beneficiază și de Jurii competente, menite să ierarhizeze valorile momentului, spre a ști cum și încotro ne îndreptăm. Mai toate Juriile, cu personalități dintre actori, cronicari, directori de teatre, regizori, teatrologi, toți cu experiență. Deranjează, uneori, repetabilitatea acelorași nume, chiar dacă reprezintă ași în materie, fapt ce creează sentimentul unui „déja vù”, suficient să apară și asociații uneori pripite. Se impune lansarea în rotația Juriilor a unor „voci” noi, care să dinamizeze dificila evaluare a spectacolului, actorilor, regizorilor etc. Poate că unul dintre cei ieșiți din rutină va propune și va susține și Premiul pentru dramaturgie în Festivaluri!

Nea Vanea!

…Pe Iarina Demian și Tudor Chirilă, nume sonore în teatrul românesc, îi cunosc din acei ani în care inegalabilul, eruditul Ioan Chirilă, soțul și, respectiv, tatăl celor doi actori de elită, era, la „Sportul”, profesorul meu de gazetărie sportivă, de viață și… de teatru. Am fost împreună la multe spectacole, la premierele de la „Comedie” cu traducerile lui Nea Vanea - cum îi spuneau cei apropiați - ale pieselor „Turnul de fildeș” de Rozov și „Fuga” de Bulgakov, în care încântătoarea actriță Iarina Demian a strălucit împreună cu Stela Popescu, Oana Pellea și Claudiu Bleonț (în primul spectacol), cu Ștefan Iordache, Silviu Stănculescu, Vladimir Găitan, George Mihăiță, Mihaela Teleoacă și alții. Discutând, în ’96, la o cafea, la Casa Universitarilor din București, despre excelenta premieră a Cătălinei Buzoianu, din ’95, cu „Fuga”, Nea Vanea avea să-mi facă o mărturisire ce m-a urmărit prin decenii: „Iarina va ajunge un excelent regizor! Ea nu-și studiază doar rolul dintr-o piesă, ci pune întregul text sub lupă și îi descifrează înțelesuri nebănuite”!... Urcând, prematur, între Îngeri, în noiembrie ’99, Nea Vanea a ratat superbul evantai de premiere ale regizoarei Iarina Demian, începute în aprilie 2000, la „Comedie”, cu „O, tată, sărmane tată, mama te-a spânzurat în dulap, iar eu sunt foarte trist” de americanul Arthur L. Kopit, în distribuție cu Tudor Chirilă, Dorina Chiriac, Sorin Medeleni, Orodel Olaru și Iarina Demian. Cu vădit interes și „ochi” profund pentru dificila dramaturgie americană, cu povestea ei simplă, dar abil ramificată în limbajul dur, franc, au urmat trei piese de Neil Simon („A fost odată în Brooklyn”, „Biloxi Blues”, „Prizonierul din Manhattan”), „O lume pe dos”, un triptic american de piese scurte, două superbe texte de Israel Horovitz („Coada” și „Indianul din Bronx”), dar și o dramatizare după Gogol („Ferdinand al VIII-lea Regele Spaniei”), în toate Tudor Chrilă fiind un interpret de excepție.

Cehov, Regele Monodramelor!

…În Orașul lui Alecsandri și Bacovia, Eveniment teatral: „Bacău Fest Monodrame”, Festival ajuns la Ediția a XXV-a, incluzându-le și pe cele numite Gala Recitalurilor Dramatice sau Gala Star. Lume bună din teatrul românesc, de la Juriul de profesioniști (teatrologul Oltița Cîntec, reputatul actor Miklos Bacs, apreciatul regizor Radu Nica) la cunoscuți ctitori de reviste de teatru, dramaturgi și ziariști. Șapte zile cu spectacole în Concurs și Recitaluri extraordinare ce au adus în fața publicului băcăuan nume de preț ale scenei românești: Rodica Mandache, Maia Morgenstern, Alexandru Repan, Marcel Iureș și Florin Piersic-junior.